Conform legendei care circulă în ţinut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat şi încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei-Ştefan Cel Mare. Legenda spune că locuinţa bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bîrsesti, pe Dealul Dumbrava şi atunci când marele Ştefan Cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munţilor, bătrâna româncă, vrednică şi cu mare dragoste de neam , îşi trimite pe cei şapte feciori ai ei (Bârsan , Bodea, Pavel, Negrilă, Spulber, Nistor şi Spânea) să adune toţi flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei. Mica ceată luptând cu mult eroism, îl ajută pe Ştefan să-i înfrangă pe duşmani, iar domnitorul drept răsplată,dăruieşte celor şapte feciori eroi, cei şapte munţi ai Vrancei pe care să-i stăpânească “din neam în neam”, fără vreun amestec şi tulburare din partea cuiva.Vrâncenii susţin că marele voievod pentru a întări această danie, ar fi dat vrâncenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de viţel, semnat şi întărit cu pecetea domnească. Cei şapte feciori au întemeiat gospodării vrednice, formând adevărate sate cărora le-a dat numele lor: Bîrsesti, Bodeşti, Păuleşti, Negrileşti Spulber, Nistoresti şi Spineşti. După această legendă întemeietor al satului Bîrseşti, ar fi acela dintre feciorii babei Tudora care poartă numele de Bârsan.
