Mihai Hanu este unul dintre vrâncenii autentici care reprezintă cu mândrie ținutul istoric al Țării Vrancei, locul în care a trăit toată viața și căruia i-a ridicat un muzeu inedit chiar la el acasă. Locuiește într-o căsuță țărănească tradițională, situată pe o uliță îngustă a cătunului Bîtcari, din comuna Nistorești, Țara Vrancei. La vârsta sa, de 90 de ani, a adunat amintiri din vremuri care acum par de mult apuse, dar care sunt păstrate vii, cu sfințenie de Mihai Hanu, un om veșnic îndrăgostit de tradiție și folclor.
Fost meșter cojocar, pescar cu ștate vechi, Mihai Hanu a realizat în simpla și tradiționala sa casă din Nistorești un muzeu cum rar se poate vedea și care a lăsat muți de uimire atât vizitatori din țară, cât și din străinătate. Bătrânul a adunat sute de obiecte-mărturii ale timpurilor trecute în muzeul său și, deși se află la o vârstă venerabilă, încă mai coase și meșterește.
Este un om măruțel și sprinten, cu mintea ageră și suflet tânăr, tot numai o inimă! Este un adevărat tezaur de povești adevărate, pe care le spune cu tâlc, este un păstrător încrâncenat al tradițiilor din Țara Vrancei și un făuritor neobosit de obiecte-mărturii ale folclorului mioritic. Privindu-l, pare un personaj desprins dintre filele unei cărți de povești, un răzeș adevărat dintr-un basm neaoș românesc.
Nea Mihai este obișnuit cu oamenii, cu vizitatorii și cu aparatele foto, pentru care mereu se înveștmântă în costumul lui tradițional popular, cu cușma pe frunte, cu fularul tricolor încolăcit pe după gât, cu traista strămoșească pe un umăr și sprijinit în toiagul pirogravat de el însuși cu motive populare. Casa-muzeu unde locuiește este o casă țărănească, cu prispă dotată cu război de țesut și cu intrarea străjuită de două costume populare.
Aici exponatele sunt aranjate cu rânduială de nea Hanu care, cu buciumul în mâini, se declară un demn urmaș al Babei Vrâncioaia. Odaia căsuței sale de lut pare micuță dar acolo se arată ochilor mii de obiecte frumos aranjate, ce au fost odată folositoare omului, linguri și figurine sculptate chiar de bătrân, carpete tradiționale și mai ales, costume populare agațate pe pereți, toate aceste povestind parcă despre oamenii care au trăit odată în acele locuri.
În muzeul său, pe care nea Mihai l-a început a face în anul 2002, 
se regăsesc obiecte vechi și ustensile gospodărești cum ar fi: oala pentru fierberea sarmalelor, pieptene de cules afinele la munte, calapoade pentru făcut căciuli, putina de unt, găleata de muls oi, bota cu apă rece pentru munca de la câmp și cremene de pe timpul războiului, pe vremea când nu erau chibrite, cu care se făcea focul. La loc de cinste stă râșnița din piatră, de fapt o moară manuală foarte de folos pe vremea foametei și două obiecte, împletite, ca fundurile unor târne, cu care oamenii se încălțau și mergeau când zăpada era mare.
Se mai găsesc și fuse de tors, chepteni de scărmănat lâna, coveți de frământat aluatul, lămpi de gaz, fier de călcat cu cărbuni, oale, farfurii și ulcele, pungi de bani de acum un secol și chiar bani românești și străini, măști în miniatură, corn pentru boncănit folosit de vânători, fluiere, cavale, până și un corn de pus praful de pușcă, făcut de tatăl său, pentru vânătoare.
Dar printre toate acestea, foa
rte multe obiecte sunt făcute de mâinile lui. Tot felul de rădăcini ale căror forme l-au inspirat pe artistul popular, transformându-le în șerpi sau alte viețuitoare. Ouă încondeiate, unul chiar de struț, Coloana Infinitului în miniatură, rame, zeci de linguri cioplite din lemn, de toate dimensiunile, și buzdugane pirogravate cu modele tradiționale, cănăfiori pentru bete și ștergare cu modele cusute chiar de el, umplu odaia casei sale, iar meșterul are câte o poveste pentru fiecare în parte.
Dintre toate exponatele din muzeului tradițional, cojoacele, pieptarele și bundele împodobite cu tot felul de modele florale, atrag atenția. Sunt făcute chiar de el, de nea Hanu, cojocar autorizat încă din 1954. Pentru că, deși admirate și prețuite, în zilele noastre nu se mai îmbracă lumea cu așa ceva, iar din acest motiv bătr
ânul cojocar este puțin nostalgic, munca sa rămâne o valoare și o expresie a valorilor culturale din ținutul Țării Vrancei.
Povestea sa, de peste nouă decenii este frumoasă și unică, iar acum se închină în favoarea mărturiilor istoriei satului vrâncenesc. Deși a dus o viață grea la sat, născut într-o familie alături de alți nouă frați, trecut prin două războaie și foamete, Mihai Hanu este mândru de munca și muzeul său dedicat Țării Vrancei. Pe pereții cămăruței unde locuiește a pus, înrămate, fotografii cu personalități care i-au apreciat munca și cu articole în care protagonistul a fost el. Toți vizitatorii care i-au trecut pragul și i-au ascultat povestea vieții au scris ceva în caietul său, un caiet cu paginile îngălbenite dar care conține rânduri așternute în multe limbi ale pământului.
Mihai Hanu este încă în putere la cei 90 de ani ai săi, respiră voie bună și optimism. Participă alături de Ansamblul Folcloric Tradițional Cimpoierii din Nistorești la toate festivalurile folclorice care se desfășoară în fiecare an pe teritoriul Țării Vrancei. În ultimii ani a mers împreună cu cimpoierii săi alături de ansamblul de Buciumași din Spulber la parada organizată de St. Patrick´s Day la București, unde și-a purtat cu mândrie costumul popular tradițional și fularul tricolor.
Cei care doresc să-i treacă pragul și au curiozitatea să afle cât mai multe despre existența sa atât de diferită de a noastră, îl vor găsi acasă, la muzeul său din comuna Nistorești. Deși îi este teamă că munca sa nu va fi dusă mai departe, Grupul de Acțiune Local ”Țara Vrancei” și-a luat angajamentul să păstreze și să continue promovarea tezaurului său tradițional și folcloric. Prin program LEADER Junior inițiat de GAL Țara Vrancei copiii și elevii din localitățile apropiate merg în vizită la muzeul lui Mihai Hanu, îi ascultă poveștile și învață despre tradiții, despre istorie, despre Țara Vrancei.
Cu speranța că modesta sa casă, devenită un muzeu al satului așa cum rar se mai poate vedea, va figura pe lista obiectivelor turistice ale Vrancei, Mihai Hanu – meșterul popular din Bîtcari, comuna Nistorești, Țara Vrancei, vă așteaptă să-i treceți pragul!
