Teritoriu
Un simbol al mostenirii culturale și, totodată, un centru al valorilor spirituale, teritoriul acoperit de Grupul de Acțiune Local Țara Vrancei are o frumusețe aparte ce îmbină armonios obiceiuri, tradiții și mestesuguri proprii care s-au păstrat timp de sute de ani. Țara Vrancei este un ținut răzășesc vechi, cu o istorie și identitate unică, situată pe teritoriul Vrancei Arhaice.
Teritoriul aferent parteneriatului Grupul de Acțiune Local Țara Vrancei se află în zona de Sud-Est a României, la curbura Carpaților Orientali și are în structura sa următoarele 16 comune: Bârsești, Năruja, Nereju, Nistorești, Paltin, Soveja, Tulnici, Valea Sării, Vizantea-Livezi, Vrâncioaia, Negrilești, Păulești, Spulber, Câmpuri, Răcoasa și Vidra.
Comunele componente sunt situate în zona Nord-Vest a județului Vrancea și prezintă următoarele limite teritoriale: Nord – județul Bacău; Sud – localitățile Jariștea, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos, Jitia din județul Vrancea; Est – localitățile Bolotești, Panciu, Străoane, Țifești, Fitionești din județul Vrancea; Vest – județele Covasna și Buzău.
Străjuit de Culmile Carpaților de Curbură și de Măgura Odobeștilor, străbătut de Drumul Național 2D, care urmează traseele principalelor cursuri de apă și Drumul Județean 205 D, teritoriul GAL Țara Vrancei este o zonă compactă și omogenă constituind o unitate geografică, istorică și etnografică, făcând parte din cele mai bine individualizate depresiuni din zona Subcarpaților de Curbură.
Ca și principale unități de relief, zona GAL Țara Vrancei cuprinde:
a. Munții Vrancei – împărțiți în mai multe subdiviziuni, dintre care pe teritoriul prezent se regăsesc: Lăcăuţi – Goru; Munții Lepșei; Zboina Neagră; Coza; Zboina Frumoasă; Furu;
b. Depresiunile submontane ale Vrancei și Sovejei, care se reunesc in Depresiunea Vrancei.
Teritoriul GAL TARA VRANCEI corespunde unei zone seismice foarte active. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidență zona din trunchiul Vrâncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80 și 160 km. Seismele din zona GAL Țara Vrancei au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau ale părții superioare a învelișului în lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adânci.
Din punct de vedere demografic, conform datelor de pe site-ul Institutului Național de Statistică, teritoriul GAL Țara Vrancei are o populație de 41.745 locuitori pe o suprafață totală de aproximativ 1.581,01 km2 rezultând densitatea medie teritorială de 26,40 loc/km2.
GAL ȚARA VRANCEI are o climă temperat-continentală, cu mari variații, determinate de diversitatea reliefului. Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spațiul, în primul rând, influențelor est-continentale dar, în același timp, și climatului nordic și sudic. Fiind zonă montană, spre deosebire de restul județului Vrancea, teritoriul GAL Țara Vrancei prezintă variații mari de temperatură determinate de diversitatea reliefului.
Patrimoniul natural al teritoriului GAL Țara Vrancei este format din ecosisteme, parcuri, rezervații, și valori culturale formate din obiective culturale și situri arheologice. Fiind un teritoriu situat în zonă montană, teritoriul prezintă suprafețe considerabile de pădure, suprafața totală acoperită de păduri și altă vegetație forestieră fiind de 105.549 de hectare. Astfel, din punct de vedere biogeografic, tipul predominant de vegetație din GAL Țara Vrancei este cea de pădure, cu excepția câtorva areale, situate în depresiunea intracolinară Vidra, care aparțin regiunii de deal. Pădurile din zona montană, care sunt cea mai importantă asociație vegetală a regiunii, au suferit transformări atât sub aspect compozițional, cât și în ceea ce privește răspândirea lor teritorială.
În teritoriul GAL Țara Vrancei întâlnim următoarele arii protejate: Parcul Natural Putna (20.300ha) Căldările Zăbalei (Nereju, 375 ha); Cascada Mișina (Nistoresti, 183,50ha); Lacul Negru ( Nistoresti, Paulesti, 20ha); Pădurea Verdele (Nistorești, 250 ha); Șindrilita (Nereju, Nistoresti, 858 ha).Toate ariile protejate menționate corespund categoriei IV-a IUCN.
Profilul economic al teritoriului este marcat în mod deosebit de două ramuri principale, respectiv: industria forestieră și agricultura. Conform strategiilor de dezvoltare locală a comunelor GAL Țara Vrancei, activitățile agricole, se materializează în principal în producție vegetală, animalieră și în elemente de activități adiacente precum: prelucrarea primară a produselor vegetale și animaliere. De asemenea, tot în sprijinul activității agricole acționează și resortul economic de valorificare pe piața liberă a produselor agroalimentare obținute.
În ceea ce privește patrimoniul cultural, teritoriul mai pastrează și astăzi însemnate dovezi ale patrimoniului arhitectural și cultural. Câteva dintre cele mai reprezentantive monumente istorice și arheologice din Tara Vrancei sunt următoarele: Monumentul Eroilor vranceni din primul razboi mondial (1916-1919) din comuna Vidra, Monumentul Eroilor (1877 – 1878 si 1916 – 1919) din comuna Barsesti, Monumentul Eroilor (1916 – 1918) din comuna Naruja, Monumentul Eroilor (1877 – 1878) din comuna Paulesti, Troita Eroilor (1877 -1878 si 1916 – 1918) din comuna Valea Sarii, Monumentul Eroilor Regimentului 2 Graniceri (1877 – 1878) de la Racoasa, Troita Eroilor (1877 – 1878 si 1916 -1918) din comuna Valea Sarii; situl arheologic de la Negrilesti, necropola tumulara de incineratie de la Barsesti; numeroase biserici, schituri, manastiri din sec. XVII, XVIII, XIX; numeroase asezari din: paleolitic superior, neolitic, eneolitic, epoca bronzului. Pe lângă acestea, regăsim în teritoriu și Mausoleul de la Mărăști –Răcoasa și Mausoleul de la Soveja.
Păstrători de obiceiuri și obiecte specifice zonei, locuitorii zonei Tara Vrancei, prin intermediul actorilor locali (primari, autoritati locale) au dat naștere la noi muzee tradiționale, regăsindu-se astfel: Muzeul Țării Vrancei din Vidra, Muzeul Satului – Vizantea-Livezi, Muzeul de la Soveja, Muzeului Satului-Vrâncioaia, Muzeul ”Rădăcina Vrancei” – Bârsești.
